Principalele semne ale problemelor intestinale
diareea şi constipaţia

• De ce este recomandat programul Colonix in cazul constipatiei?
• Cauzele constipatiei
• Cauzele diareei
• Cum se dezvolta diareea?
• Diareea poate fi de folos
• Cand sa ne consultam cu un medic specialist?
• Ce sa facem in cazul in care simptomele au aparut?
• Programul Colonix si curatirea intestinala

Programul de Curăţire Internă
100% Natural si Vegetarian

Ingrediente

Diareea şi constipaţia sunt nişte stări neplăcute pe care majoritatea oamenilor le cunosc. Adeseori simptomele apar din senin, ne afectează viaţa de zi cu zi şi nu ne dăm seama, care este cauza. Problema este că de obicei nu tratăm situaţia cu suficientă seriozitate. Bagatelizăm seriozitatea unei probleme intestinale şi în ciuda faptului că ne cauzează neplăceri, o considerăm parte din viaţa noastră.

La început, diareea sau constipaţia nu sunt neapărat boli intestinale, le considerăm mai degrabă semne de avertizare care ne indică o tulburare la nivel gastrointestinal.
Sistemul nostru digestiv ne atrage atenţia că are nevoie de ajutor. Şi este mai bine să nu aşteptăm ca problema să se rezolve de la sine. Funcţionarea adecvată a sistemului digestiv este esenţială pentru sănătatea organismului.

Sănătatea stomacului şi sănătatea intestinelor sunt strâns legate între ele. Dacă hrana nu este descompusă îndeajuns, va fi digerată mai greu şi mai ineficient în intestinul subţire. În acest fel organismul va asimila mai puţin din nutrienţii esenţiali. În plus, deoarece tranzitul intestinal este încetinit, resturile alimentare nedigerate vor traversa mai lent colonul, provocând iritaţii neplăcute. În celălalt caz tranzitul intestinal este accelerat, ceea ce duce la apariţia scaunelor moi, apoase, astfel din organism se elimină o grămadă de substanţe nutritive pe care intestinul nu a avut timp să le absoarbă.

Diareea poate fi chiar fatală dacă nu reuşim s-o oprim. Moartea survine după aproximativ 15 zile de diaree constantă, netratată. Constipaţia nu periclitează viaţa precum diareea. Însă, dacă constipaţia devine cronică, creşte riscul de cancer colorectal, şi pot să apară multe alte boli, precum diverticuloza, enterita, colita ulcerativă, alergii etc.

De ce este recomandat Programul Colonix în caz de constipaţie?

Dacă constipaţia vă face viaţa de zi cu zi incomfortabilă, Programul Colonix vă vine în ajutor. Programul Colonix este una dintre cele mai eficiente şi mai sigure metode de tratament al constipaţiei. Colonix fibre are o compoziţie ideală conţine fibre solubile şi insolubile de o calitate superioară, care asigură funcţionarea sănătoasă a colonului::

• Stimulează blând procesele naturale de excreţie – aduce uşurare în caz de constipaţie şi hemoroizi.

Constipaţia şi cauzele ei

Constipaţia se numără printre bolile civilizaţiei moderne. Faptul că putem vorbi într-adevăr de o boală este susţinut de experienţele trăite de cei care suferă de constipaţie cronică. Sunt persoane care au scaune doar la fiecare a doua sau a treia zi, ceea ce cauzează discomfort. Unii elimină scaun doar o dată pe săptămână. Haideţi să ne uităm mai îndeaproape, care ar fi situaţia ideală şi care sunt situaţiile pe care trebuie să le tratăm cu seriozitate

Dacă ne chinuie constipaţia, trebuie să fim mult mai atenţi la stilul nostru de viaţă şi la ce mâncăm. De multe ori predispoziţia genetică stă în spatele constipaţiei. Alteori constipaţia poate fi cauzată de schimbările de mediu, călătorii, stările nevrotice frecvente, tulburările de digestie, tranzitul intestinal încetinit. În aceste cazuri constipaţia este doar un fenomen tranzitoriu iar simptomele se pot trata cu uşurinţă. Acest tip de constipaţie nu este periculos.

Însă, dacă constipaţia devine cronică, poate fi semnul unei boli intestinale serioase. De multe ori chiar noi suntem cei care inducem apariţia constipaţiei, de exemplu printr-o alimentaţie incorectă. Nu acordăm atenţie compoziţiei alimentelor. Din alimentaţia nostră lipseşte cantitatea necesară de fructe, legume şi leguminoase. Preferăm produsele obţinute din făină albă şi le respingem pe cele obţinute din făină integrală. În alimentaţia noastră predomină carnea, evităm leguminoasele. Astfel din hrana noastră lipseşte cantitatea necesară de fibre. În multe cazuri nici consumul de lichide nu este adecvat, mai ales dacă consumăm multe băuturi îndulcite iar apa curată de izvor este aproape necunoscută nouă. Şi, din păcate, asta nu e tot. De multe ori nu avem nici măcar timp să mergem regulat la toaletă. Care este rezultatul?

Tranzitul intestinal devine mai lent. Colonul devine mai leneş, astfel se încetineşte tranzitul materiilor fecale. Din aceste motive:

• în colon se absoarbe mai multă apă decât ar fi necesar
• materiile fecale se îngroasă – în scaun apar resturi alimentare nedigerate
• rezultatul este defecarea dureroasă.

Datorită tranzitului lent al materiilor fecale prin colon, se produc substanţe toxice şi cancerigene. Iar acestea pot fi periculoase. Traversează treptat peretele intestinal ajungând în fluxul sanguin, care le transportă în toate organele corpului.

În aceste condiţii rezistenţa organismului scade. Procesul, prin care consecinţele acestei condiţii se materializează sub forma diferitelor boli, poate să dureze zeci de ani. Printre aceste boli se numără bolile cardiace, insuficienţa renală, bolile pancreasului, bolile tumorale (de exemplu cancer colorectal.

Diareea şi cauzele ei.

Este boala cea mai frecventă la copii, dar apare des şi la adulţi. Este un fapt incontestabil, că aproape nimeni nu scapă de experimentarea diareei. Cauzele comune sunt infecţiile şi toxiinfecţiile alimentare, dar diareea poate fi cauzată şi de stres, alimente sau boli intestinale (diverticuloză, iritaţie intestinală, colită, cancer colorectal etc.)

Diareea reprezintă ameninţare şi în cazul călătoriilor în ţări exotice. În aceste locuri diareea este cauzată de consumul alimentelor necunoscute sau contaminate, respectiv de apa contaminată. Practic, introducem în tractul digestiv nişte bacterii noi, necunoscute de către organismul nostru. Datorită tratamentului cu antibiotice se distruge echilibrul florei intestinale, ceea ce duce de multe ori la apariţia diareei. În cazurile amintite de obicei avem de a face cu o boală uşoară şi de scurtă durată. Face excepţie diareea vârstnicilor şi a copiilor, unde există pericolul deshidratării apărute în urma pierderilor masive de lichide.

Cum se produce diareea?

Actualmente se cunosc patru mecanisme de producere a diareei. Acestea pot acţiona separat sau în combinaţie Diareea apare atunci când:

• se modifică tranzitul intestinal, fie se încetineşte (ceea ce duce la înmulţirea bacteriilor dăunătoare), fie se accelerează (nu rămâne timp pentru o digestie adecvată, pentru absorţia apei şi a nutrienţilor)
• în intestine se acumulează substanţe care leagă apa. Datorită acestor substanţe apa din organism intră în lumenul intestinal prin traversarea peretelui intestinal. Volumul crescut al apei din intestine depăşeşte capacitatea de absorbţie a colonului, astfel materiile fecale nu se îngroaşă şi rămân lichide.
• prin mucoasa intestinală se secretă cantităţi prea mari de apă şi electroliţi , sau celulele mucoasei intestinale nu pot absorbi suficientă apă din conţinutul intestinal.
• mucoasa intestinală se inflamează, ceea ce poate fi un fenomen secundar, asociat diferitelor boli.

Infecţiile bacteriene sau virale pot iniţia oricare dintre mecanismele enumerate. Pot fi induse, de asemenea, de medicamente (de exemplu laxative, antibiotice, antiacide, diuretice şi unele medicamente folosite în tratamentul artritei gutoase). Alte cauze posibile ale diareei: consumul excesiv de alcool, alergii alimentare, diabetul zaharat, hipertireoza şi unele tipuri de cancer.

Diareea poate fi şi utilă

Una dintre cele mai eficiente mecanisme de apărare ale organismului este chiar diareea. Aceasta este metoda corpului de a scăpa de toxinele care cauzează inflamaţia mucoasei gastrice şi intestinale. În acest caz diareea are rol de curăţare, şi din acest motiv nu este indicat să recurgem imediat la medicamente antidiareice. Mai bine aşteptăm cu răbdare trecerea acestor câteva zile neplăcute, până diareea se opreşte de la sine. Însă este foarte important să nu uităm de completarea apei şi a sărurilor pierdute pentru a preveni deshidratarea.

Când să ne adresăm medicului?

Dacă diareea persistă mai mult de două zile şi se asociază cu febră înaltă şi crampe abdominale, trebuie să apelăm neapărat la medic. Alte semne îngrijorătoare: erupţii cutanate, icter (gălbeneală, îngălbenirea pielii şi a sclerei), organism slăbit, prezenţa de puroi, mucus sau sânge în scaun.

Ce trebuie să facem?

• Să bem multe lichide
  Prin consumul de lichide cu conţinut de sare şi zahăr suplimentăm glucoza şi sărurile minerale. În acest scop băuturile sportive şi băuturile de rehidratare sunt cele mai eficiente. Şi noi putem prepara băutură de rehidratare dacă într-un litru de apă fiartă şi răcită dizolvăm o linguriţă de sare marină şi opt linguriţe de miere. Din această băutură să bem câte un litru la fiecare două ore, adică 125 ml la fiecare 15 minute. Este o soluţie de rehidratare simplă, uşor de preparat, care completează repede deficitul de lichide al organismului. De la descoperirea ei din 1974, această băutură de rehidratare a salvat milioane de vieţi, iar în revista medicală Lancet a fost apostrofată drept cea mai mare descoperire a secolului XX. Şi infuziile de plante medicinale au efecte asemănătoare. Unele dintre ele au efecte foarte benefice asupra problemelor digestive. În timpul zilei putem consuma liniştit două (chiar şi trei) ceşti de ceai de zmeură (nerecomandat în primele luni de sarcină) sau ceai de ghimbir, dar în cantităţi mici deodată. La ceaiul de sunătoare sau muşeţel mai putem adăuga ulei de cătină (5 picături la 250 ml). Băuturile carbogazoase (ape minerale, cola) nu sunt recomandate datorită conţinutului de dioxid de carbon.


• Doar lichide clare
  Răspunsul la întrebarea, ce să consumăm în caz de diaree, este simplu: doar lichide clare, de exemplu zeama supei de găină etc. Bulionul suplimentează excelent mineralele pierdute. Supa de vită nu se recomandă bebeluşilor şi copiilor mici, nici celor care suferă de alergii alimentare.


• Să evităm unele alimente
  Mai ales pe cele cu conţinut bogat în zaharuri greu digerabile. Acestea sunt pâinea şi produsele de panificaţie obţinute din făină integrală, pastele făinoase, fulgile de ovăz şi porumb, merele, prunele, perele. Nici cartofii şi târăţa nu sunt recomandate. Este important să nu consumăm fructe crude, mâncăruri grase şi să nu bem sucuri de fructe până când tranzitul intestinal nu revine la normal. Cu alte cuvinte, să nu încărcăm sistemul nostru digestiv cu alimente, până când diareea nu se opreşte complet. Să mâncăm mai puţin, numai cât să suprimăm senzaţia de foame.
  Fasolea şi varza creaţă sunt alimente foarte sănătoase, însă în acest caz trebuie să le evităm cu desăvârşire. Acest lucru este valabil şi pentru lactate, ele pot dăuna organismului care se confruntă cu diareea, indiferent dacă este cauzată de intoleranţa la lactoză sau este de natură bacteriană sau virală. Dacă consumul de lapte provoacă efecte nedorite, ca de exemplu balonare, dureri de stomac, diaree, trebuie să evităm, de asemenea, toate alimentele care conţin lactoză. În general toate lactatele se numără aici, cu excepţia iaurtului alb şi a câtorva lactate fermentate, ca de exemplu brânza cottage (telemea). Şi îngheţata poate cauza probleme intestinale. Ar trebui să ne abţinem de consumul de alcool şi cafeină cel puţin 48 de ore după dispariţia simptomelor, deoarece aceste substanţe cauzează deshidratare prin stimularea producerii de urină de către rinichi.


• Să mâncăm alimente uşor digerabile
  Chiar dacă diareea s-a oprit, încă o perioadă de timp se recomandă consumul de alimente care nu irită intestinele. Cele mai potrivite sunt bananele, orezul, biscuiţii, carnea fiartă de pui, piureul de cartofi, iar ca băutură sucul de mere. În primele 24 de ore după dispariţia diareei, când apetitul revine, să consumăm doar banane, orez fiert, mere şi pâine prăjită. Necesarul de potasiu, indispensabil în reglarea echilibrului hidric, poate fi asigurat prin consumul de banane. Pâinea prăjită şi orezul fiert asigură necesarul de carbohidraţi. Să evităm consumul de fibre, deoarece stimulează tranzitul intestinal, ceea ce ar irita inutil intestinele. Conform medicinii naturiste, curăţirea intestinală poate fi realizată şi prin consumul de mere. Să consumăm alimentele amintite mai sus în cantităţi mici, iar după 48 de ore alimentaţia poate fi completată cu cartofi fierţi şi legume înăbuşite.
  După dispariţia completă a simptomelor, treptat, ne putem întoarce la dieta noastră normală. Laptele, lactatele, ouăle şi carnea trebuie reintroduse cel mai târziu în alimentaţie.


• Remedii preferate
  Printre cele mai preferate remedii se numără pectina, capsulele de probiotice cu tulpini bacteriene de Lactobacillus şi Bifidobacterium. Pâinea Sfântului Ioan pe bază de pudră de roşcove, arpacaşul şi banana pot fi, de asemenea, folositoare. Însă scopul nostru nu trebuie să fie acela de a rezolva prompt diareea şi simptomele neplăcute cauzate de tranzitul intestinal accentuat, pentru că astfel am prelungi prezenţa în tractul digestiv a substanţelor nocive sau a paraziţilor.

Programul Colonix şi curăţirea intestinală

Este o metodă ideală de prevenţie, care ne protejează de apariţia diferitelor boli. Este una dintre cele mai eficiente metode naturale în combaterea constipaţiei. A Programul Colonix Colonix are o compoziţie ideală (Colonix fibre, Paranil és KleriTea). Colonix fibre conţine fibre solubile şi insolubile de o calitate superioară, având efecte benefice asupra sănătăţii colonului. Datorită celorlalţi componenţi ai săi (vezi aici), putem obţine curăţirea intestinală completă:

• curăţă colonul de depuneri şi paraziţi
• ameliorează sau rezolvă complet simptomele constipaţiei
• aduce uşurare în caz de constipaţie şi hemoroizi
• stimulează blând procesele naturale de excreţie
• protejează mucoasa intestinală de efectul iritant al substanţelor toxice şi cancerigene
• reduce riscul cancerului colorectal
• ne protejează împotriva unor boli (reduce riscul de dezvoltare a colitei, diverticulozei etc.)

- Prof. Doctor of Natural Sciences Katarina Horak, PhD., D.Sc.